Ediția a 4-a Bookfest se desfășoară în perioada 17-21 iunie în 5 pavilioane ale Complexului Romexpo întinse pe o suprafaţă de 13.700 mp ce cuprind peste 130 de standuri. Datorită spaţiului mare de desfăşurare, Salonul de Carte va expune mai multe cărţi, anul acesta numărul titlurilor va depăși 25.000.
În cadrul tîrgului de carte vor fi decernate, pe 18 iunie, premiile Uniunii Scriitorilor.
Primul volum al lucrării Summa theologica de Toma din Aquino va fi lansat la:
Cluj-Napoca – marţi, 2 iunie, ora 14.00, la Librăria Humanitas
Oradea – marţi, 2 iunie, ora 18.00, la Librăria Humanitas
Bistriţa – vineri, 5 iunie, ora 18.00, la Librăria Casa Cărţii
Festivalul Culturii Române la Cracovia (ediţia a II-a), 23-30 aprilie 2009, cuprinde 23 de evenimente în 17 locaţii.
Editura Eikon lansează joi, 23 aprilie, ora 16.00, la Librăria Cărtureşti din Iaşi (Iulius Mall) volumul Elegii conservatoare, de Mihail Neamţu.
World Digital Library a fost lansată marţi, 21 aprilie 2009.
Este a treia bibliotecă digitală ca mărime, după Google Book Search şi Europeana.
Joi, 23 aprilie 2009, ora 17.00, la Casa de Cultură a Municipiului Oradea (Arlus), Rock Filarmonica va lansa integrala sonetelor lui William Shakespeare.
Cele 154 de sonete au fost puse pe muzică de Florian Chelu Madeva.
Bucuresti, marţi, 14 aprilie, ora 18, în clădirea Muzeului Ţăranului Român. Participă: Theodor Paleologu, ministrul culturii, Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi Cristian Bădiliţă. Un fragment din Evanghelia după Matei va fi citit de către actorul Victor Rebengiuc.
Iaşi, miercuri, 15 aprilie, ora 17, la Casa de Cultură “Mihai Ursachi”, Parcul Copou. Participă: scriitorul Nichita Danilov, profesorul Eugen Munteanu , pastorul Marius Cruceru şi Cristian Bădiliţă.
Traducerea comentată a Evangheliei după Matei pe care o propune Cristian Bădiliţă, specialist în creştinismul timpuriu, este primul dintre cele şapte volume ale seriei Noul Testament. Această ediţie bilingvă, ce include atât traducerea în limba română, cât şi textul în greaca veche, urmează cu fidelitate ediţia stabilită de Nestle-Aland, adusă la zi de cei mai reputaţi savanţi internaţionali.
Joi, 9 aprilie, ora 18, în Sala de lectură a Teatrului Act se lansează, o dată cu cartea lui Alex. Leo Şerban, noua colecţie “Cinema” a editurii Polirom.
Radu Pavel Gheo: “În momentul de faţă, romanul trăieşte un moment foarte bun, poate chiar unul nemaiîntîlnit în istoria culturii. Ştiu că impresia generală este una inversă: că oamenii citesc mai puţin. Nu e însă tocmai aşa. Romanul prosperă. Cel mai proteic gen literar rămîne în continuare şi cel mai prizat de public. Iar în ultimii trei-patru ani am asistat la un reviriment teribil al romanului românesc. Au apărut o mulţime de scriitori tineri, care au avut succes la publicul cititor. Unele au ajuns repede la a doua ediţie. În contextul creşterii interesului pentru carte, au fost reeditate romane clasice şi contemporane, care au avut şi ele succes. Au fost reeditate şi romane apărute în deceniul mai tulbure de după revoluţie. Ca să dau un singur exemplu, romanul lui Răzvan Rădulescu Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane a apărut prima dată în 1997, a luat premiul pentru debut al USR şi era de negăsit. Acum a fost reeditat şi e deja citit şi comentat atît de criticii specializaţi, de revistă, cît şi de public (adesea foarte competent), pe bloguri sau site-uri specializate.
În ultimiii doi ani multe romane româneşti contemporane au fost traduse în străinătate – cu destul succes. Romanul Simion liftnicul al lui Petru Cimpoeşu a cucerit cel mai mare premiu literar al Cehiei. Dan Lungu a scris romanul Sînt o babă comunistă chiar la cererea unei edituri franceze, la care îi apăruse deja traducerea la romanul Raiul găinilor. Romanul Dimineaţa pierdută al Gabrielei Adameşteanu a fost tradus în 2005 în Franţa, iar în 2009 va apărea în Ungaria şi Spania (şi, lucru demn de reţinut, e vorba de o carte publicată în România în 1983!). Prima parte din masivul Orbitor al lui Mirfcea Cărtărescu a apărut în germană şi a avut imediat cronici extrem de elogioase. Romanul lui Filip Florian Degete mici a fost achiziţionat de cîteva edituri europene, iar apoi, cu drept de exclusivitate, de o editură americană. Aşadar, semnele sînt bune. De fapt sînt deja mai mult decît semne.”
Orizont, Nr. 4 (1507), aprilie 2008
